Nu ignora alunitele! Cum sa previi melanomul prin controlul factorilor de risc si examinare periodica a alunitelor

Ai mai mult de 50 de alunite pe corp, in special pe maini si picioare, iar unele dintre ele sunt in relief? Avand in vedere ca multe cancere de piele se dezvolta de la alunite cu forme neregulate sau anormale, un numar crescut de astfel de pete poate fi un factor de risc pentru melanom.

Desi reprezinta doar aproximativ 1% din totalul cancerelor de piele, melanomul este responsabil pentru majoritatea deceselor cauzate de aceste tipuri de cancer, fiind una dintre cele mai agresive forme. Vestea buna este ca, diagnosticat in stadiu incipient, melanomul are 100% sanse de vindecare.

Ce inseamna melanomul si cum apare

Melanomul este un tip de cancer care ia nastere in melanocite, celulele specializate din piele care produc melanina, adica acel pigment care ofera culoare pielii, parului si ochilor. Rolul melaninei este de a proteja pielea impotriva efectelor daunatoare ale radiatiilor ultraviolete (UV) provenite de la soare sau de la surse artificiale, precum solarul.

Atunci cand pielea este expusa repetat si excesiv la radiatii UV, ADN-ul celulelor melanocitare poate suferi modificari genetice. Aceste mutatii afecteaza genele care controleaza diviziunea celulara si moartea celulara programata (apoptoza). In loc sa se regenereze normal, melanocitele incep sa se inmulteasca necontrolat, formand o masa tumorala numita melanom.

Un studiu publicat in The New England Journal of Medicine a aratat ca aproximativ 80-90% dintre melanoame sunt legate direct de expunerea cumulativa la radiatii UV. Acestea pot provoca atat mutatii directe ale ADN-ului, cat si stres oxidativ, ducand la o inflamatia cronica a pielii si, in timp, la aparitia tumorilor maligne.

Melanomul poate aparea atat pe o alunita preexistenta, care sufera modificari de forma, culoare sau dimensiune, cat si pe piele aparent normala, fara leziuni anterioare. De aceea, orice schimbare a aspectului pielii trebuie observata cu atentie si verificata de catre un medic dermatolog.

Din punct de vedere medical, melanoamele se clasifica in mai multe tipuri, cele mai frecvente fiind:

• Melanomul extensiv superficial, care se dezvolta lent, in stratul superior al pielii; reprezinta aproximativ 70% din cazuri.
• Melanomul nodular, mai agresiv, care se raspandeste rapid in profunzime.
• Melanomul lentigo malign, care apare mai ales la varstnici, pe zonele expuse frecvent la soare (fata, gat, brate).
• Melanomul acral lentiginos, rar, dar periculos, aparand pe palme, talpi sau sub unghii.

Procesul de formare a melanomului implica acumularea progresiva a mutatiilor genetice in celulele pigmentare. Printre genele cel mai frecvent afectate se numara BRAF, NRAS si KIT, care regleaza proliferarea celulara. Identificarea acestor mutatii este importanta pentru tratamentele moderne, deoarece permite personalizarea terapiei in functie de profilul genetic al tumorii.

Cine poate dezvolta melanom in cursul vietii

Orice persoana poate dezvolta o tumora de tipul melanomului in cursul vietii, indiferent de varsta sau de tipul de piele, in functie de predispozitia genetica si de factorii de risc pe care ii are. Anumiti factori cresc semnificativ riscul de dezvoltare a acestei afectiuni, si anume:

• Persoanele cu pielea deschisa la culoare

Persoanele cu pielea alba, ochi albastri sau verzi si par blond sau roscat au o cantitate redusa de melanina, ceea ce inseamna o protectie naturala mai scazuta impotriva radiatiilor UV. Studiile arata ca persoanele cu fototip I si II, conform clasificarii Fitzpatrick, au un risc de pana la 10 ori mai mare de a dezvolta melanom decat cei cu pielea mai inchisa la culoare.

• Persoanele cu multe alunite (nevi)

Prezenta unui numar mare de alunite, peste 50-100, sau existenta unor nevi atipici creste riscul de melanom. Un studiu australian publicat in Journal of Investigative Dermatology a demonstrat ca riscul creste proportional cu numarul alunitelor si cu gradul de neregularitate al acestora.

• Istoricul familial de melanom

Daca un membru apropiat al familiei, adica un parinte, frate sau sora, a fost diagnosticat cu melanom, riscul personal creste de 2-3 ori. Exista sindroame genetice rare, precum sindromul nevilor displazici sau mutatiile genei CDKN2A, care predispun la aparitia melanomului in cadrul aceleiasi familii.

• Expunerea excesiva la soare sau solar

Arsurile solare severe din copilarie si adolescenta reprezinta un factor major de risc. De asemenea, utilizarea frecventa a aparatelor de bronzat artificial creste riscul cu pana la 60%, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

• Sistem imunitar slabit

Persoanele cu imunitate scazuta, cum ar fi pacientii care urmeaza tratamente imunosupresoare sau cei cu HIV, prezinta un risc semnificativ crescut de a dezvolta melanom.

• Varsta si sexul

Melanomul este mai frecvent diagnosticat la adultii de varsta mijlocie si inaintata, insa in ultimele decenii incidenta a crescut si la tineri, in special la femei sub 40 de ani, din cauza expunerii la solar.

De ce sunt importante controalele dermatologice ale alunitelor

Controlul dermatologic periodic al alunitelor este cea mai eficienta metoda de detectare precoce a melanomului. Atunci cand este descoperit in stadiu incipient, melanomul poate fi tratat chirurgical cu o rata de vindecare de peste 90%. In schimb, daca este diagnosticat tarziu, sansele de supravietuire scad semnificativ.

Consultatia dermatologica implica, in general, urmatorii pasi:

1. Anamneza medicala: medicul discuta cu pacientul despre istoricul personal si familial de cancer de piele, obiceiurile de expunere la soare si modificarile observate la nivelul alunitelor.
2. Examinarea clinica: se efectueaza o evaluare vizuala a pielii pe toata suprafata corpului, inclusiv scalp, spate, palme, talpi si zonele mai putin expuse.
3. Dermatoscopia digitala: o metoda moderna si neinvaziva, prin care medicul utilizeaza un dispozitiv optic (dermatoscop) care mareste imaginea pielii si permite observarea structurilor pigmentare din profunzime. Aceasta analiza este esentiala pentru identificarea leziunilor suspecte inainte ca ele sa devina vizibile cu ochiul liber.
4. Fotografierea si arhivarea imaginilor: unele clinici folosesc sisteme digitale care stocheaza imaginile alunitelor, pentru a putea fi comparate la controalele viitoare.
5. Biopsia cutanata: daca o alunita prezinta semne suspecte conform criteriilor ABCDE (Asimetrie, Borduri neregulate, Culoare neuniforma, Dimensiune peste 6 mm, Evolutie in timp), medicul poate recomanda indepartarea chirurgicala si analiza histopatologica.

Potrivit recomandarilor Societatii Europene de Dermatologie si Oncologie, persoanele fara factori de risc majori ar trebui sa efectueze cel putin un control dermatologic anual, iar cei cu antecedente familiale, piele deschisa sau multe alunite atipice ar trebui sa faca controale la 6 luni.

Cum sa previi melanomul prin controlul factorilor de risc

Tine cont ca urmatoarele recomandari nu te feresc 100% de un eventual cancer de piele, dar scad dramatic riscurile de a fi diagnosticat cu aceasta boala. Din pacate, cauzele care pot duce la dezvoltarea melanomului sunt numeroase si nu pot fi toate tinute sub control.’

Asadar, prevenirea melanomului se bazeaza pe o combinatie intre monitorizarea regulata a pielii, reducerea expunerii la radiatii UV si educatia constienta privind sanatatea pielii. Sa le luam pe rand!

1. Autoexaminarea lunara a pielii

Specialistii in dermatologie recomanda ca fiecare persoana sa isi examineze pielea lunar, in fata unei oglinzi mari si cu ajutorul unei oglinzi de mana pentru zonele mai greu vizibile (spate, ceafa, talpi). Urmareste orice modificare de forma, culoare, margine sau suprafata a alunitelor. Regula ABCDE este o metoda simpla, recomandata de Fundatia Americana pentru Cancerul de Piele, pentru a identifica alunitele suspecte.

2. Protectia solara corecta a pielii

Folosirea unei creme cu factor de protectie SPF 30 sau mai mare, aplicata cu 20-30 de minute inainte de expunerea la soare, reduce riscul de arsuri si de deteriorare a ADN-ului celular. Crema trebuie reaplicata la fiecare doua ore sau dupa inot, transpiratie ori stergere cu prosopul.

3. Evitarea expunerii la solar

Lampile UV artificiale emit doze concentrate de radiatii care afecteaza ADN-ul pielii intr-un mod similar, uneori chiar mai agresiv, decat soarele. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda evitarea completa a solarului, mai ales in randul adolescentilor.

4. Purtarea hainelor de protectie

Palariile cu boruri largi, ochelarii de soare cu filtru UV si hainele din materiale dense sunt bariere fizice eficiente impotriva radiatiilor ultraviolete.

5. Alimentatia echilibrata si un stil de viata sanatos

Antioxidantii precum vitamina C, E si beta-carotenul din fructe si legume pot contribui la reducerea stresului oxidativ cauzat de expunerea UV. De asemenea, mentinerea unui sistem imunitar puternic prin somn adecvat, hidratare si activitate fizica regulata sprijina capacitatea organismului de a repara celulele afectate.

6. Screeningul periodic la dermatolog

Chiar si in absenta simptomelor, consultul dermatologic este cheia preventiei. O examinare amanuntita poate identifica leziuni in stadii precanceroase, care pot fi tratate simplu si complet, cu sanse de 100% de vindecare.

Colagenuri si Nutrienti Benefici pentru Ingrijirea si Frumusetea Pielii de la Interior la Exterior